Elynn Beya

Lucr?ri minore Pentru o lung? perioad? de timp, chiar secole marele crearea de Don Quijote a men?inut la umbr? în restul opera cervantina. Capodopera cunoscut chiar si pe cei care nu au citit vreodata, stimul pentru nenum?rate povestitorii pricepu?i (începând de la British settecentisti), inspirer de amuzant de lucrari, drame si farse, picturi, tapiterii, desene (specii de Doré înainte pân? când Dalã ?i Picasso) ?i filme, Don Quijote continu? s? fie publicate, traduse, a comentat, si alte citeva carti din lume. Dar chiar ?i printre lucrari minore de apeluri enumerate textele prim ordine: de la Galatea delicate, eclogue des?vâr?it al iubirii platonice, poemul "critic" ?i introspec?ia autobiografic? Viaje de Parnassus, inspirat de un poem italian? (Cesare Caporali) ?i totu?i foarte personala, pân? la romanele de aventuri "nordici" Los trabajos de Persiles y Sigismunda, care duce la doi tineri îndr?gosti?i, dupa nesfirsite complicatii la final fericit, în lumina de la Roma. Capodopere indiscutabile apar de asemenea diverse lucr?ri teatrale ?i narativ. Printre textele teatrale în eviden?? cele opt Interludiile placute - viziona?i cuidadosa (la guardia gelos), El Vizcaino fingido (biscaglino false), El retablo de las Maravillas (il teatrino delle meraviglie), Cueva de Salamanca (caverna de Salamanca), El Viejo celoso (gelos batran), El juez de los divorcios (judec?torul divor?uri), El viudo rufián (pe nemernicul vaduv) ?i elección de los alcaldes de Daganzo (alegerea primarilor de Daganzo) -, autentice bijuterii, un umor care cade în partea de jos ?i strânser? în subarboret de prejudecatile si slabiciunile omenesti; precum ?i drama Numancia (Numanzia), c? atât de mult pl?cerea pe Goethe, introspec?ia autobiografic? Trato de Argel, ?®ororile captivitate sunt Relived f?r? r?utate ?i unele din cele opt lucrari de 1615: El gallardo español (bravi spaniol?), de la Casa de los celos (Casa de gelozie), Los Baños de Argel (bai de Alger), El dichoso rufián (pe nemernicul lucky), Marea Sultanei, El laberinto de amor, entretenida (amuzant) ?i Pedro de Urdemalas. Demn, adesea, a autorului de Don Quijote sunt de asemenea cele dou?sprezece Novelas ejemplares: gitanilla (zingarella), El iubitor liberal (iubitor de generoasa), Rinconete y Cortadillo, extraordinar de "documentar" al lumii interlope din Sevilla, lengua española inglesa, El licenciado Vidriera (Dr Vitralii) ?i str?lucitoare de variatie pe tema fundamentala de Don Quijote, La Fuerza de la Cristo Mountains, El celoso extremeño (geloasa Extremadura), ilustre Fregona (ilustrul sguattera), Las dos doncellas (cele dou? fete), señora Cornelia, El casamiento engañoso (frauduloas? casatorie) ?i admirabilul Coloquio de los perros (Dialog de câini). În Spania acum baroc, nationaliste si pesimist, adus la violenta si la excesele mai disparate, Cervantes , om ?i artist exemplar? a Renasterii, lucid si senina pân? în ultima, se uita la suferin?e ?i neroziile din lume cu zâmbetul melancolie a umoristului ?i de trist evenimente din viata lui ?tia cum s? desena?i nenum?rate pagini de arta nemuritoare, valabil? pentru b?rba?i ?i femei de fiecare dat? ?i fiecare ?ar?. Biografie ( Publíus Latin Ovidíus Nasul). Poetul Latin (Sulmona 43 a. C.-Tomis 17 d. C.). Din familia ecvestre a venit copilul la Roma pentru studiile sale ?i imediat a ar?tat, la scoala de retorica, calitatile poetic?. Este des?vâr?i?i s'utilizate, Atena, a vizitat Asia Mic? ?i Egipt ?i revenirea la Roma a intrat in cercul de Messalla Corvino literare. El iube?te ?i trei neveste, ultimul de care a r?mas credincios la extreme. Se suprapun unele functii publice de mica importanta. Dominat mai degraba medii lume?ti, unde amoroase poezia riscossero mare succes; era in relatiile cu mai mare poeti de timp: Properzio, Tibullus, Orazio. Spre 3 d. C. În atmosfera Mugurel Florescu varsta, se întoarse la mitologice epic ?i na?ional cu metamorfozei ?i splendoarea. Era în cursul exact compozi?ia Fasti când m? cuprinsese, în 8 d. C., o în?tiin?are de imparatul pleaca imediat Italia pentru Tomis ora? de pe Marea Neagra. Motivele de m?sur? sunt neclare: poetul vorbeste despre ea de mai multe ori, dar întotdeauna atât de confuz sau vagi, trimite la faptul de a fi membru cu "mai oribila" poezii - master de stinjeni adulteri", ?i de a asistat precar la o "vina" în o ceremonioasa acasa; desigur un manual ca ars Amatoria în contrast cu ac?iunea scirbavnicul madular ?i restaurarea na?ionale urm?rite de imparat. La un an de la Ovid sbarcava la cotoarele, litoral sat între barbari ?i ghea??. Poetò înc?: tinguieli, petitii mai mult decât orice altceva în speran?a de a ob?ine de la retragerea din decretul lui Augustus, dar inutil ?i Tomis a cucerit moartea. Lucr?ri Productia de Ovid a ajuns la noi aproape intreaga. Înainte de lucrarea lui de adolescent au fost Amores (dragoste), colectarea elegies în cinci c?r?i, apoi redus la trei, in onoarea unei Corinna, numele grecesc probabil un personaj fictiv. Aproape simultan la Amores au fost compuse în Epistulae Heroides (), colectarea de dou?zeci ?i una de scrisori imaginare: primele cincisprezece sunt scrise sub forma de jale de la heroines de mit ?i istorie la iubitele, ultimele ?ase constituie trei perechi, scrisori de eroi femeile lor ?i r?spunsurile la acestea din urm?. Momentul culminant al elegii erotica este ars Amatoria ulterioare, un poem instructiv în trei c?r?i pe cât de om poate cuceri femeia ?i s? o p?stra?i ?i cum femeia poate fi iubit. Contrastul dintre angajamentul de ultim? or? ?i de frivolitate de materie comunic? inteligent brio la locul de munca la care a urmat carnetul scurt (mai putin de opt sute de versete) a remedia amoris, pe c?i de a sc?pa de o femeie sau o pasiune solicitante si un poem elegiac, ai o sut? de versete pe produse cosmetice de frumusete feminin (Medicamina faciei). Metamorfoza ulterioare sunt un vast poem în 15 carti, în esametri, cuprinzând aproximativ dou? sute de nimicuri mitologice trasmutazioni (barbati mutan?i în animale sau plante), a reprodus de la alte în proliferarea neobosite. Tema de transformare fusese deja afectat alessandrini; era viziunea lumii instabil?, o realitate în schimbarea perpetua. Personalitate neobosit Tristelor dac? se simtea atras, precum ?i de inspira?ie multiform, imagina?ia vizual? ?i poetic arta, eminamente reprezentant, capabile ?i ispitit de cele mai dificile situa?ii. Metamorfoza capodopera lui sunt: succesul în multe din aceste episoade, de o varia?ie continu? de aceea?i tem?, test geniul poetic lui, dar împreun? indic? limita în arta în întregime exterioare. O serie de episoade este de asemenea constituit ultimul ?i întrerupt? Opera Romana Tristelor, splendoarea, în care a fost propus de poet sa cante sistematic, 12 carti in distici elegiac inser?rilor, sarbatorile de dou?sprezece luni pe an; nu putea scrie ca 6, din ianuarie-iunie, înainte de exil. La Tomis Ovid pune împreun? dou? alte colectii de elegies, cinci carti de Ovidiu, o serie de scrisori f?r? indica?ii ale beneficiarului în care de la 8 la 12, descrise de istoria condamnarea sa, de amaraciune si disperare pentru singuratate si distantei de Tomis; au fost urmate de 4 carti de Epistulae ex Ponto, nu diferite în ton de la prima, dar mai lent, orientat? spre fiecare în special caracterul. Încheie produc?ia invectivei ovidiana Ibis ?i un poem de pescuit ?i de pe pesti (Halieutica), de care mai r?mân esametri 135. Norocul Tristelor în secole a fost imensa deoarece imperial; în Evul Mediu a fost, împreun? cu Virgilio, clasic mai citi?i ?i imitat. Citirile de Ovid este cultivat, Dante Petrarca, Boccaccio, Chaucer, poetii Rena?terii. Sannazaro, Boiardo, Ariosto, Tasso ne inspir? mai mult de un motiv sau erotic idilica; Ovid a fost printre valorile preferate ale lui Shakespeare ?i totul lui a fost un element de gustul de varsta; Góngora baroc ?i Marino era puternic sugestia, precum ?i mai târziu l-a auzit tranzita D'Annunzio. Durata de via?? Poetul Italian (Floren?a 1265-Ravenna 1321). A fost n?scut prin Alighiero Bellincione la ?i de la Nisa în o familie de nobili de mic ora? (marea-generatia bunicilor Cacciaguida, cavalerul de Conrad ii murise în cruciada de pentru 1147) nu este furnizat cu mari resurse. A pierdut în copil?rie mama, promis de 1277 La Gemma donati (c?s?toria a avut loc în jurul 1285), a tr?it în adolescen?? ?i tineret în obicei ocupatii tinerilor din mediul s?u: studii de gramatic? ?i retoric?, prieteniile literare, intilniri cu personaje a stabilit o cultur? de timp. Primul dintre acestea este Guelfo Brunetto Latini, exponentul maxim al culturii retorica sectiunea enciclopedica-a secolului al treisprezecelea, care era datorat? de divulgare în Floren?a enciclopedismo franceze. Alte componente culturale din timp, asa numita scoala poetic "siciliana", ?i apoi a lyric poeti-siculo Toscani, printre care a avut mari eviden?iaz? personalitatea artistica a Guittone d'Arezzo: pentru acest tip influen?at? prima dat? poetic Dante ?i disposero fundamental la intalnire (1283) cu un alt poet, deja a afirmat ?i mai mare de varsta, Guido Cavalcanti, definite în via?? nou? - primul prieten". In acesti ani de experien?? literar? ?i via?a îns??i a poetului a primit o impresie original ?i respectarea procentelorajelor intalnire cu Beatrice Portinari: momentul vital, al carui sens este explicata de via?? nou?. De la moartea iubita (1290) ?i de c?utare pentru un confort la durere Dante a dus la o mai profund? Medita?ie ?i o mai extinse de studii de filozofie care a urmat de curand (1295 combina?ii) participarea la viata publica. El a avut deja servit municipalitatea (1289) lupta de la Campaldino (împotriva Arezzo) ?i Caprona (împotriva Pisa); dar, în Guelfa Floren?a împ?r?it? în partea negru (condusa de Donati puternic ?i sus?inut? de papa) ?i partea alb? (ghidat prin cercuri, mai moderate si sustinatori ai politicii autonome), Dante, spontan lipit de albu?uri ?i opune la interferen?e de Boniface VIII la via?a de ora?, primeggiò printre liderii Florentine politica. Ambasador al ora?ului San Gemignano ?i înainte în 1300, a fost trimis la Ambasada SUA la Papa în 1301, când Charles de Valois (paciere oficial între p?r?i, dar ascunse sustinatoare a donat) se apropie în Floren?a. Cu intrarea de Charles in oras in intense de cistigat putere: in 1302, acuzat de baratteria, Dante a fost condamnat înainte de exil ?i apoi la moarte. Bandit, el a fost unul din semnatarii, la San Godenzo, leg?mântului cu Ubaldini la un razboi în Floren?a; prin urmare a c?utat ajutor pentru de catre forurile rabinice în avionul Forlì ?i Verona si spera ca in cele din urma, inutil, încercînd partilor a încercat în 1304 de c?tre Cardinal Nicolò da Prato. Deta?at de la tovarasii sai, nu a participat la o încercare de armate împotriva Floren?a (placa, Iulie 1304) ?i începu ratacirea singuratica pentru fiecare parte din Italia. Între 1304 ?i 1306 a fost în Bologna: exist? luate pentru a compune de vulgari eloquentia ?i Convivio, care marca m?ri ?i aprofundeze interesele culturale ?i de civili. Dup? o ?edere în Lunigiana la Malaspina (1306), Dante era în Lucca (pentru 1308), apoi în Casentino. În acela?i an campania de Henry de Luxemburg la Imparat nu renaste sperantele de un exil, convins ca lipsei de interes a trecut împ?ra?i ?i de vacan?? prelungit? a imperiului au fost factorii determinanti de tulburari politice si morale din Italia ?i din Europa ?i c? vine în Italia de Henry vii ar fi restabilit ordinea si linistea. Dar moartea Henry (1313), dup? ca misiunea sa a fost contestata, dincolo de faptul ca de la Floren?a, de la curia papale ?i de rege de Neapole, troncò fiecare vis de pace; ?i, Dante din jurul 1316, reparat de la Verona la Cangrande della scala, ?i mai târziu în Ravenna, la Guido da mamaliga: aici a realizat aceast? comedie ?i aici el il dobora moarte, pe 14 septembrie 1321. Lucrari de tineresc si rime Caracterul de franca tutorial, mai ales lingvistice si metric, au dou? compozi?ii literare atribuite Dante în vigoare de stil, Detto d'amore ?i floarea, n?scut în contextul ideal lectie de Brunetto Latini. A spus, poezie mutilate in distici de ?apte silabe îl sunt cuplete este de refacere de tineret de o parte din Roman de la Rose. Mai târziu, mult mai spigliato, cele mai respira, Floarea, "Coroana" de 232 sonnets, parafrasa ?i rezum? aptitudinile cu p?r?ile nara?iunii din Roman aceea?i omettendone, doctrinale digresiuni, dar nu ideile de controversate. Prima lucrare a contestat paternitatea ?i con?inutul absolut original este noua via?? (nu pot. 1293), care colecteaz? 31 versurile de la un cadru de proza, o s?rb?toare a poet de dragoste pentru Beatrice, ?i nu este numai prima introspec?ia autobiografic? romanul de literatura noastra, dar de asemenea manifest de conceptie personale ca, desi in stilnovo, Dante a avut de dragoste si poezie la acesta inspirat?. Istorisindu prima ?i a doua intalnire cu Beatrice, efecte miraculoase de întâmpinare ?i suferin?e pentru pierderea de ea, interiorizzarsi de sentiment, presim?ire moarte de scumpa si spaima pentru disparitia lui; amintind de c?utare pentru confort in dragoste de o "friendly femeie" ?i lupta interioar? c? urmeaz? pân? la osim predomina a crezut de Beatrice ?i inten?ia de a spune ea - ceea ce nu a spus fue d'Nu", Dante stabile?te bazele pentru viitor primul nucleu de comedie. În acela?i timp dep??e?te moduri ?i con?inutul stilnovo, elaborarea de propriile sale conceptul de dragoste, nu doar fructele de nobili spirituale ?i o surs? de interior de reinnoire, dar absolut sentiment care se g?se?te în propria recompensa ?i se deschide pân? la om de cuno?tin?ele (analogic) a divine, prin contemplarea perfec?iune ?i frumuse?e a iubit. Pentru special caracter pe care viata noua presupune în itinerariul uman ?i poetic Dante, este inclus numai o parte din poezii compuse în deceniul 1283-93. În alte rime (capete de produc?ie în jurul pentru 1308), un moment sicilianeggiante ?i guittoniano, marcat de o manier? provenzalismo, întâmpla marturiile de aderare a poetului la stilnovismo, primul generic ?i ?coal?, apoi scopertamente cavalcantiano, apoi aderente la modulele de marele maestro, Guinizzelli. Alte stimuli este de exemplu "tenzone" cu Forese donati (nu poate. 1293-96), realist? în forme ?i în?ep?tor în con?inut: acesta, pic?turi de ipoteza de apocrifità, r?mâne ca dovezi de sex ?i limba, remarcabil în sine ?i pentru utilizare viitoare in comedie. Melodiile contemporane alegoric doctrinale ?i (inclusiv cele trei apoi comentat în Convivio), în timp ce se mi?c? din nou prin stilnovistica guinizzelliana tematice ?i ascenden?ilor guittoniane (Cu), arata un nou Dante, fapt poet de virtute ?i ?tiin??, în timp ce în cere timp de bogat? de echivoca si de "petrose" (modelat, cu o evident? ?i împrumuturile tehnice, trobar clus tematice pe Marele Salon beneficiaza de Arnault Daniel) un mare cercetare în art? ?i stil declan?eaz? tema de o pasiune arzatoare nu este platita. În sens alegoric melodii doctrinale ?i bieleta înapoi multe din compozitia exilului (inclusiv melodii de pe justitie trei femei), de martori la un posesia de stilul ?i viguros morale ?i angajamentul civile. Dar nu dispar complet vechile teme: reia poetic corespondenta cu Cino da Pistoia (deja înainte de exil), revine cu melodia "Montanina", reprezentarea de dragoste despotice în toni stilnovo; acesta din urm? experiment se închide (dac? neglijeaz? numeroase cere timp de alocare dubios) ciclul lirice Dante Alighieri, esen?iale nu numai pentru în?elegerea personalitatea autorului (întinse pentru a experimenta ?i reda con?inutul ini?ial formele ?i poetic diferite mai), dar si pentru comportamentul viitor al operei italiene. Problema de limb? ?i stil La lucr?rile critice ?i poetic? Dante Alighieri se stinge meritul de a fi dat de vulgar demnitatii italian limba de art?. Dac? noua viata este limitat? pentru a justifica utilizarea dialect local de nivelul de deversarea poetic? a lyric poetii iubirii, în ConvivioDante începe un discurs mai general pe limba italiana, riconoscendole, în partea introductiv? tratat, aceste trasaturi de bunatate, avere, proprietate, bun?tatea care pân? atunci au fost atribuite numai în America Latin? (?i francez?). Acela?i tip de proza vernacular? utilizate în Convivio (periodare de complexe ?i de înalt?, modelat pe care scoala de latina) ?i con?inutul de comentat versuri din opera va dezlipi de opereta de tineret (?i Dante însu?i este con?tient), cum este potrivit? cu experien?? diferit? a autorului, castigate din exil, ?i la cele din fructe de studii filozofice ?i de angajamentul civile ?i politice. Dialect local va fi apoi "soarele nou", care va aprinde pe drum la în?elegerea celor care "soarele utilizate", adic? Latin, "nu". Acesta este recunoa?terea valabilit??ii ideal ?i practica de vulgar italian? ca limb? de ?tiin?a ?i arta. efectuarea la timp, principiul ?i aplica?ii împreun?, aceasta teza este con?inut? în de vulgari eloquentia (1304-05), latin? func?ioneaz? proiectat în 4 carti, dar se opri la capitolul XIV din Cartea II. Din declaratiile a autorului, care duce la exemplul de sine ca un poet de virtute, mi se pare evident ca limba de care isi trateaza este ca de arta: în special, este limba ?i stilul de acelasi Dante, în cea mai mare lyric productiei de inspira?ie etice. În acest sens tratatul de pe limba se reconecteaz? la Convivio, marele melodii în ea (beton comentata aplicarea teoriei), la toate stilistice de cercetare Dante, deschise de via?? nou? ?i de rime ?i rezumate ?i încheiate de comedie. In aceasta limba tr?ie?te în acela?i timp ca mijloc de comunicare ?i cum crea?ia artistic? în roti?i inovat - ca soarele nou" de care autorul se simtea nevoia de schematic ?i etice-politice si ca realizarea foarte precise de op?iuni stilistice. Lucr?ri minore Pentru o lung? perioad? de timp, chiar secole marele crearea de Don Quijote a men?inut la umbr? în restul opera cervantina. Capodopera cunoscut chiar si pe cei care nu au citit vreodata, stimul pentru nenum?rate povestitorii pricepu?i (începând de la British settecentisti), inspirer de amuzant de lucrari, drame si farse, picturi, tapiterii, desene (specii de Doré înainte pân? când Dalã ?i Picasso) ?i filme, Don Quijote continu? s? fie publicate, traduse, a comentat, si alte citeva carti din lume. Dar chiar ?i printre lucrari minore de apeluri enumerate textele prim ordine: de la Galatea delicate, eclogue des?vâr?it al iubirii platonice, poemul "critic" ?i introspec?ia autobiografic? Viaje de Parnassus, inspirat de un poem italian? (Cesare Caporali) ?i totu?i foarte personala, pân? la romanele de aventuri "nordici" Los trabajos de Persiles y Sigismunda, care duce la doi tineri îndr?gosti?i, dupa nesfirsite complicatii la final fericit, în lumina de la Roma. Capodopere indiscutabile apar de asemenea diverse lucr?ri teatrale ?i narativ. Printre textele teatrale în eviden?? cele opt Interludiile placute - viziona?i cuidadosa (la guardia gelos), El Vizcaino fingido (biscaglino false), El retablo de las Maravillas (il teatrino delle meraviglie), Cueva de Salamanca (caverna de Salamanca), El Viejo celoso (gelos batran), El juez de los divorcios (judec?torul divor?uri), El viudo rufián (pe nemernicul vaduv) ?i elección de los alcaldes de Daganzo (alegerea primarilor de Daganzo) -, autentice bijuterii, un umor care cade în partea de jos ?i strânser? în subarboret de prejudecatile si slabiciunile omenesti; precum ?i drama Numancia (Numanzia), c? atât de mult pl?cerea pe Goethe, introspec?ia autobiografic? Trato de Argel, ?®ororile captivitate sunt Relived f?r? r?utate ?i unele din cele opt lucrari de 1615: El gallardo español (bravi spaniol?), de la Casa de los celos (Casa de gelozie), Los Baños de Argel (bai de Alger), El dichoso rufián (pe nemernicul lucky), Marea Sultanei, El laberinto de amor, entretenida (amuzant) ?i Pedro de Urdemalas. Demn, adesea, a autorului de Don Quijote sunt de asemenea cele dou?sprezece Novelas ejemplares: gitanilla (zingarella), El iubitor liberal (iubitor de generoasa), Rinconete y Cortadillo, extraordinar de "documentar" al lumii interlope din Sevilla, lengua española inglesa, El licenciado Vidriera (Dr Vitralii) ?i str?lucitoare de variatie pe tema fundamentala de Don Quijote, La Fuerza de la Cristo Mountains, El celoso extremeño (geloasa Extremadura), ilustre Fregona (ilustrul sguattera), Las dos doncellas (cele dou? fete), señora Cornelia, El casamiento engañoso (frauduloas? casatorie) ?i admirabilul Coloquio de los perros (Dialog de câini). În Spania acum baroc, nationaliste si pesimist, adus la violenta si la excesele mai disparate, Cervantes , om ?i artist exemplar? a Renasterii, lucid si senina pân? în ultima, se uita la suferin?e ?i neroziile din lume cu zâmbetul melancolie a umoristului ?i de trist evenimente din viata lui ?tia cum s? desena?i nenum?rate pagini de arta nemuritoare, valabil? pentru b?rba?i ?i femei de fiecare dat? ?i fiecare ?ar?. Biografie ( Publíus Latin Ovidíus Nasul). Poetul Latin (Sulmona 43 a. C.-Tomis 17 d. C.). Din familia ecvestre a venit copilul la Roma pentru studiile sale ?i imediat a ar?tat, la scoala de retorica, calitatile poetic?. Este des?vâr?i?i s'utilizate, Atena, a vizitat Asia Mic? ?i Egipt ?i revenirea la Roma a intrat in cercul de Messalla Corvino literare. El iube?te ?i trei neveste, ultimul de care a r?mas credincios la extreme. Se suprapun unele functii publice de mica importanta. Dominat mai degraba medii lume?ti, unde amoroase poezia riscossero mare succes; era in relatiile cu mai mare poeti de timp: Properzio, Tibullus, Orazio. Spre 3 d. C. În atmosfera Mugurel Florescu varsta, se întoarse la mitologice epic ?i na?ional cu metamorfozei ?i splendoarea. Era în cursul exact compozi?ia Fasti când m? cuprinsese, în 8 d. C., o în?tiin?are de imparatul pleaca imediat Italia pentru Tomis ora? de pe Marea Neagra. Motivele de m?sur? sunt neclare: poetul vorbeste despre ea de mai multe ori, dar întotdeauna atât de confuz sau vagi, trimite la faptul de a fi membru cu "mai oribila" poezii - master de stinjeni adulteri", ?i de a asistat precar la o "vina" în o ceremonioasa acasa; desigur un manual ca ars Amatoria în contrast cu ac?iunea scirbavnicul madular ?i restaurarea na?ionale urm?rite de imparat. La un an de la Ovid sbarcava la cotoarele, litoral sat între barbari ?i ghea??. Poetò înc?: tinguieli, petitii mai mult decât orice altceva în speran?a de a ob?ine de la retragerea din decretul lui Augustus, dar inutil ?i Tomis a cucerit moartea. Lucr?ri Productia de Ovid a ajuns la noi aproape intreaga. Înainte de lucrarea lui de adolescent au fost Amores (dragoste), colectarea elegies în cinci c?r?i, apoi redus la trei, in onoarea unei Corinna, numele grecesc probabil un personaj fictiv. Aproape simultan la Amores au fost compuse în Epistulae Heroides (), colectarea de dou?zeci ?i una de scrisori imaginare: primele cincisprezece sunt scrise sub forma de jale de la heroines de mit ?i istorie la iubitele, ultimele ?ase constituie trei perechi, scrisori de eroi femeile lor ?i r?spunsurile la acestea din urm?. Momentul culminant al elegii erotica este ars Amatoria ulterioare, un poem instructiv în trei c?r?i pe cât de om poate cuceri femeia ?i s? o p?stra?i ?i cum femeia poate fi iubit. Contrastul dintre angajamentul de ultim? or? ?i de frivolitate de materie comunic? inteligent brio la locul de munca la care a urmat carnetul scurt (mai putin de opt sute de versete) a remedia amoris, pe c?i de a sc?pa de o femeie sau o pasiune solicitante si un poem elegiac, ai o sut? de versete pe produse cosmetice de frumusete feminin (Medicamina faciei). Metamorfoza ulterioare sunt un vast poem în 15 carti, în esametri, cuprinzând aproximativ dou? sute de nimicuri mitologice trasmutazioni (barbati mutan?i în animale sau plante), a reprodus de la alte în proliferarea neobosite. Tema de transformare fusese deja afectat alessandrini; era viziunea lumii instabil?, o realitate în schimbarea perpetua. Personalitate neobosit Tristelor dac? se simtea atras, precum ?i de inspira?ie multiform, imagina?ia vizual? ?i poetic arta, eminamente reprezentant, capabile ?i ispitit de cele mai dificile situa?ii. Metamorfoza capodopera lui sunt: succesul în multe din aceste episoade, de o varia?ie continu? de aceea?i tem?, test geniul poetic lui, dar împreun? indic? limita în arta în întregime exterioare. O serie de episoade este de asemenea constituit ultimul ?i întrerupt? Opera Romana Tristelor, splendoarea, în care a fost propus de poet sa cante sistematic, 12 carti in distici elegiac inser?rilor, sarbatorile de dou?sprezece luni pe an; nu putea scrie ca 6, din ianuarie-iunie, înainte de exil. La Tomis Ovid pune împreun? dou? alte colectii de elegies, cinci carti de Ovidiu, o serie de scrisori f?r? indica?ii ale beneficiarului în care de la 8 la 12, descrise de istoria condamnarea sa, de amaraciune si disperare pentru singuratate si distantei de Tomis; au fost urmate de 4 carti de Epistulae ex Ponto, nu diferite în ton de la prima, dar mai lent, orientat? spre fiecare în special caracterul. Încheie produc?ia invectivei ovidiana Ibis ?i un poem de pescuit ?i de pe pesti (Halieutica), de care mai r?mân esametri 135. Norocul Tristelor în secole a fost imensa deoarece imperial; în Evul Mediu a fost, împreun? cu Virgilio, clasic mai citi?i ?i imitat. Citirile de Ovid este cultivat, Dante Petrarca, Boccaccio, Chaucer, poetii Rena?terii. Sannazaro, Boiardo, Ariosto, Tasso ne inspir? mai mult de un motiv sau erotic idilica; Ovid a fost printre valorile preferate ale lui Shakespeare ?i totul lui a fost un element de gustul de varsta; Góngora baroc ?i Marino era puternic sugestia, precum ?i mai târziu l-a auzit tranzita D'Annunzio. Durata de via?? Poetul Italian (Floren?a 1265-Ravenna 1321). A fost n?scut prin Alighiero Bellincione la ?i de la Nisa în o familie de nobili de mic ora? (marea-generatia bunicilor Cacciaguida, cavalerul de Conrad ii murise în cruciada de pentru 1147) nu este furnizat cu mari resurse. A pierdut în copil?rie mama, promis de 1277 La Gemma donati (c?s?toria a avut loc în jurul 1285), a tr?it în adolescen?? ?i tineret în obicei ocupatii tinerilor din mediul s?u: studii de gramatic? ?i retoric?, prieteniile literare, intilniri cu personaje a stabilit o cultur? de timp. Primul dintre acestea este Guelfo Brunetto Latini, exponentul maxim al culturii retorica sectiunea enciclopedica-a secolului al treisprezecelea, care era datorat? de divulgare în Floren?a enciclopedismo franceze. Alte componente culturale din timp, asa numita scoala poetic "siciliana", ?i apoi a lyric poeti-siculo Toscani, printre care a avut mari eviden?iaz? personalitatea artistica a Guittone d'Arezzo: pentru acest tip influen?at? prima dat? poetic Dante ?i disposero fundamental la intalnire (1283) cu un alt poet, deja a afirmat ?i mai mare de varsta, Guido Cavalcanti, definite în via?? nou? - primul prieten". ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl - ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl ocl In acesti ani de experien?? literar? ?i via?a îns??i a poetului a primit o impresie original ?i respectarea procentelorajelor intalnire cu Beatrice Portinari: momentul vital, al carui sens este explicata de via?? nou?. De la moartea iubita (1290) ?i de c?utare pentru un confort la durere Dante a dus la o mai profund? Medita?ie ?i o mai extinse de studii de filozofie care a urmat de curand (1295 combina?ii) participarea la viata publica. El a avut deja servit municipalitatea (1289) lupta de la Campaldino (împotriva Arezzo) ?i Caprona (împotriva Pisa); dar, în Guelfa Floren?a împ?r?it? în partea negru (condusa de Donati puternic ?i sus?inut? de papa) ?i partea alb? (ghidat prin cercuri, mai moderate si sustinatori ai politicii autonome), Dante, spontan lipit de albu?uri ?i opune la interferen?e de Boniface VIII la via?a de ora?, primeggiò printre liderii Florentine politica. Ambasador al ora?ului San Gemignano ?i înainte în 1300, a fost trimis la Ambasada SUA la Papa în 1301, când Charles de Valois (paciere oficial între p?r?i, dar ascunse sustinatoare a donat) se apropie în Floren?a. Cu intrarea de Charles in oras in intense de cistigat putere: in 1302, acuzat de baratteria, Dante a fost condamnat înainte de exil ?i apoi la moarte. Bandit, el a fost unul din semnatarii, la San Godenzo, leg?mântului cu Ubaldini la un razboi în Floren?a; prin urmare a c?utat ajutor pentru de catre forurile rabinice în avionul Forlì ?i Verona si spera ca in cele din urma, inutil, încercînd partilor a încercat în 1304 de c?tre Cardinal Nicolò da Prato. Deta?at de la tovarasii sai, nu a participat la o încercare de armate împotriva Floren?a (placa, Iulie 1304) ?i începu ratacirea singuratica pentru fiecare parte din Italia. Între 1304 ?i 1306 a fost în Bologna: exist? luate pentru a compune de vulgari eloquentia ?i Convivio, care marca m?ri ?i aprofundeze interesele culturale ?i de civili. Dup? o ?edere în Lunigiana la Malaspina (1306), Dante era în Lucca (pentru 1308), apoi în Casentino. În acela?i an campania de Henry de Luxemburg la Imparat nu renaste sperantele de un exil, convins ca lipsei de interes a trecut împ?ra?i ?i de vacan?? prelungit? a imperiului au fost factorii determinanti de tulburari politice si morale din Italia ?i din Europa ?i c? vine în Italia de Henry vii ar fi restabilit ordinea si linistea. Dar moartea Henry (1313), dup? ca misiunea sa a fost contestata, dincolo de faptul ca de la Floren?a, de la curia papale ?i de rege de Neapole, troncò fiecare vis de pace; ?i, Dante din jurul 1316, reparat de la Verona la Cangrande della scala, ?i mai târziu în Ravenna, la Guido da mamaliga: aici a realizat aceast? comedie ?i aici el il dobora moarte, pe 14 septembrie 1321. Lucrari de tineresc si rime Caracterul de franca tutorial, mai ales lingvistice si metric, au dou? compozi?ii literare atribuite Dante în vigoare de stil, Detto d'amore ?i floarea, n?scut în contextul ideal lectie de Brunetto Latini. A spus, poezie mutilate in distici de ?apte silabe îl sunt cuplete este de refacere de tineret de o parte din Roman de la Rose. Mai târziu, mult mai spigliato, cele mai respira, Floarea, "Coroana" de 232 sonnets, parafrasa ?i rezum? aptitudinile cu p?r?ile nara?iunii din Roman aceea?i omettendone, doctrinale digresiuni, dar nu ideile de controversate. Prima lucrare a contestat paternitatea ?i con?inutul absolut original este noua via?? (nu pot. 1293), care colecteaz? 31 versurile de la un cadru de proza, o s?rb?toare a poet de dragoste pentru Beatrice, ?i nu este numai prima introspec?ia autobiografic? romanul de literatura noastra, dar de asemenea manifest de conceptie personale ca, desi in stilnovo, Dante a avut de dragoste si poezie la acesta inspirat?. Istorisindu prima ?i a doua intalnire cu Beatrice, efecte miraculoase de întâmpinare ?i suferin?e pentru pierderea de ea, interiorizzarsi de sentiment, presim?ire moarte de scumpa si spaima pentru disparitia lui; amintind de c?utare pentru confort in dragoste de o "friendly femeie" ?i lupta interioar? c? urmeaz? pân? la osim predomina a crezut de Beatrice ?i inten?ia de a spune ea - ceea ce nu a spus fue d'Nu", Dante stabile?te bazele pentru viitor primul nucleu de comedie. În acela?i timp dep??e?te moduri ?i con?inutul stilnovo, elaborarea de propriile sale conceptul de dragoste, nu doar fructele de nobili spirituale ?i o surs? de interior de reinnoire, dar absolut sentiment care se g?se?te în propria recompensa ?i se deschide pân? la om de cuno?tin?ele (analogic) a divine, prin contemplarea perfec?iune ?i frumuse?e a iubit. Pentru special caracter pe care viata noua presupune în itinerariul uman ?i poetic Dante, este inclus numai o parte din poezii compuse în deceniul 1283-93. În alte rime (capete de produc?ie în jurul pentru 1308), un moment sicilianeggiante ?i guittoniano, marcat de o manier? provenzalismo, întâmpla marturiile de aderare a poetului la stilnovismo, primul generic ?i ?coal?, apoi scopertamente cavalcantiano, apoi aderente la modulele de marele maestro, Guinizzelli. Alte stimuli este de exemplu "tenzone" cu Forese donati (nu poate. 1293-96), realist? în forme ?i în?ep?tor în con?inut: acesta, pic?turi de ipoteza de apocrifità, r?mâne ca dovezi de sex ?i limba, remarcabil în sine ?i pentru utilizare viitoare in comedie. Melodiile contemporane alegoric doctrinale ?i (inclusiv cele trei apoi comentat în Convivio), în timp ce se mi?c? din nou prin stilnovistica guinizzelliana tematice ?i ascenden?ilor guittoniane (Cu), arata un nou Dante, fapt poet de virtute ?i ?tiin??, în timp ce în cere timp de bogat? de echivoca si de "petrose" (modelat, cu o evident? ?i împrumuturile tehnice, trobar clus tematice pe Marele Salon beneficiaza de Arnault Daniel) un mare cercetare în art? ?i stil declan?eaz? tema de o pasiune arzatoare nu este platita. În sens alegoric melodii doctrinale ?i bieleta înapoi multe din compozitia exilului (inclusiv melodii de pe justitie trei femei), de martori la un posesia de stilul ?i viguros morale ?i angajamentul civile. Dar nu dispar complet vechile teme: reia poetic corespondenta cu Cino da Pistoia (deja înainte de exil), revine cu melodia "Montanina", reprezentarea de dragoste despotice în toni stilnovo; acesta din urm? experiment se închide (dac? neglijeaz? numeroase cere timp de alocare dubios) ciclul lirice Dante Alighieri, esen?iale nu numai pentru în?elegerea personalitatea autorului (întinse pentru a experimenta ?i reda con?inutul ini?ial formele ?i poetic diferite mai), dar si pentru comportamentul viitor al operei italiene. Problema de limb? ?i stil La lucr?rile critice ?i poetic? Dante Alighieri se stinge meritul de a fi dat de vulgar demnitatii italian limba de art?. Dac? noua viata este limitat? pentru a justifica utilizarea dialect local de nivelul de deversarea poetic? a lyric poetii iubirii, în ConvivioDante începe un discurs mai general pe limba italiana, riconoscendole, în partea introductiv? tratat, aceste trasaturi de bunatate, avere, proprietate, bun?tatea care pân? atunci au fost atribuite numai în America Latin? (?i francez?). Acela?i tip de proza vernacular? utilizate în Convivio (periodare de complexe ?i de înalt?, modelat pe care scoala de latina) ?i con?inutul de comentat versuri din opera va dezlipi de opereta de tineret (?i Dante însu?i este con?tient), cum este potrivit? cu experien?? diferit? a autorului, castigate din exil, ?i la cele din fructe de studii filozofice ?i de angajamentul civile ?i politice. Dialect local va fi apoi "soarele nou", care va aprinde pe drum la în?elegerea celor care "soarele utilizate", adic? Latin, "nu". Acesta este recunoa?terea valabilit??ii ideal ?i practica de vulgar italian? ca limb? de ?tiin?a ?i arta. efectuarea la timp, principiul ?i aplica?ii împreun?, aceasta teza este con?inut? în de vulgari eloquentia (1304-05), latin? func?ioneaz? proiectat în 4 carti, dar se opri la capitolul XIV din Cartea II. Din declaratiile a autorului, care duce la exemplul de sine ca un poet de virtute, mi se pare evident ca limba de care isi trateaza este ca de arta: în special, este limba ?i stilul de acelasi Dante, în cea mai mare lyric productiei de inspira?ie etice. În acest sens tratatul de pe limba se reconecteaz? la Convivio, marele melodii în ea (beton comentata aplicarea teoriei), la toate stilistice de cercetare Dante, deschise de via?? nou? ?i de rime ?i rezumate ?i încheiate de comedie. In aceasta limba tr?ie?te în acela?i timp ca mijloc de comunicare ?i cum crea?ia artistic? în roti?i inovat - ca soarele nou" de care autorul se simtea nevoia de schematic ?i etice-politice si ca realizarea foarte precise de op?iuni stilistice.